România îşi apără rolul pe care-l joacă în poziţionarea scutului american anti-rachetă pe teritoriul ei, în timp ce Rusia consideră că planul american este adresat împotriva ei, scrie într-un articol pe BBC News. Introducerea interceptorilor reprezintă o schimbare clară în balanţa puterii din sud-estul Europei.
Când George W. Bush era preşedinte, planul său anti-rachetă propunea interceptori de rachetă în Polonia, cuplat cu un nou radar în Republica Cehă.
Preşedintele Barack Obama a primit rare laude din partea Moscovei pentru dezmembrarea acelui plan, pe care ruşii îl considerau că era adresat împotriva lor.
Dar acest "dezgheţ" nu a durat prea mult. În septembrie anul trecut, Washington a anunţat ceea ce este numit Abordarea Adaptată pe Etape (PAA) pentru apărarea anti-rachetă.
Acest nou sistem va începe prin poziţionarea de scuturi anti-rachetă în sud-estul Europei, şi se va extinde spre centru şi nord.
"Devenim din nou martori la un aranjament anti-rachetă pripit pentru Europa când fragila arhitectură a securităţii europene, în esenţă, devine ostatic al ameninţărilor imaginare cu rachetă care sunt definite în mod unilateral. ", a declarat Andrei Nesterenko, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia.
Departamentul Apararii din SUA, în raportul său asupra Apărării balistice anti-rachetă, consideră ameninţarea rachetelor balistice că "este în creştere, atât cantitativ cât şi calitativ, şi probabil va continua să facă acest lucru şi în următorul deceniu".
Se referă în principal la programele de rachetă din Coreea de Nord şi Iran.
Temerile Rusiei
Ca parte a PAA, România a anunţat că va accepta până la 24 de interceptoare de rachete terestre. Discuţiile cu Statele Unite vor începe în curând, scrie BBC.
Şi guvernul bulgar s-a oferit să fie gazdă pentru componentul rada