Aceasta este realitatea din teren, în timp ce Uniunea Europeană ne cere ca până în 2020 acest procent să fie de cel puţin 70% (Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, transpusă în legislaţia românească prin Legea 211/2011). Aceasta a fost una dintre concluziile unei mese rotunde organizate miercuri, la Bucureşti, de experţii tehnici ai unui proiect european care se desfăşoară în prezent în judeţul Buzău.
La întâlnire au participat reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ai agenţiilor regionale de protecţie a mediului, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Ministerului Mediului, ai Administraţiei Naţionale "Apele Române”, ai Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, ai Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, precum şi un operator în domeniul managementului deşeurilor din Mediaş şi un reprezentant al Primăriei Mediaş. De la lucrări au lipsit reprezentanţii Ministerului Dezvoltării.
Vasile Muşuroaea, unul dintre experţii tehnici ai proiectului LIFE10 ENV/RO/727 "Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău”, a atras atenţia asupra faptului că România nu dispune încă de o lege consacrată exclusiv acestei categorii de deşeuri, după cum se arată într-un comunicat de presă transmis redacţiei de către organizatorii mesei rotunde, Consiliul Judeţean Buzău şi un partener privat din Bucureşti.
La cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană, pe teritoriul României există un singur depozit autorizat exclusiv pentru deşeuri inerte (asfalt, cărămidă, beton, piatră, nisip etc.) – la Ovidiu, în Constanţa, în timp ce în alte ţări europene numărul acestora este cu mult mai mare. Potrivit comunicatului, în România funcţionează doar opt operatori autorizaţi pentru tratarea acestui tip de deşeuri, în timp ce firmele de construcţii care desfăşoară activităţi de tratare prin concasare a be