Preşedintele Republicii Moldova este acum şi mai antipatic în România. După alegerile din 5 aprilie şi violenţele ce au urmat, „cazul Voronin” a devenit extrem de interesant. Cine e, până la urmă, vecinul nostru comunist şi ce urmăreşte el? Citiţi ş i : Păcatele capitaliste ale comunistului Voronin
Pe pagina de internet a Preşedinţiei Republicii Moldova este postat un curriculum vitae sumar al cetăţeanului care a condus statul moldovean timp de opt ani şi care, după alegerile contestate din aprilie, s-a instalat comod în fotoliul de parlamentar.
Născut în 1941, Voronin a făcut primii paşi pe tărâmul muncii socialiste ca brutar, ajungând ulterior activist în organizaţia de partid. Drumul de la conducerea fabricii de pâine la conducerea ţării a durat 35 de ani. Lucrurile au mers mai repede după ce a terminat, la 42 de ani, Academia de Ştiinţe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică.
După absolvirea Academiei Ministerului Afacerilor Interne al URSS, în 1991, a mai aşteptat încă zece ani pentru a prelua puterea. O ascensiune lentă, dar tipică. Totuşi, accederea sa la funcţia supremă a statului s-a datorat mai degrabă unui context favorabil decât calităţilor sau pregătirii sale.
Profesorul universitar doctor Dan Dungaciu, de la Universitatea Bucureşti, afirmă: „Vladimir Voronin este un produs sovietic de rang minor în eşichierul ierarhic sovietic. Maximul la care a ajuns este funcţia de ministru al Afacerilor Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, având gradul de general-maior de miliţie (1989-1990).
Deosebirea dintre Voronin şi Petru Lucinschi - al doilea preşedintele al Republicii Moldova - este semnificativă din acest punct de vedere. Acesta din urmă era, la 16 noiembrie 1989, cu puţin timp înainte de căderea Uniunii Sovietice, prim-se
