Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la spaţii şi clădiri simbolice din Bucureşti?

Spaţii ordonate în Bucureşti – pieţe, în sensul urbanistic al cuvântului, ceea ce presupune de regulă şi valoare simbolic㠖 sunt doar două: Piaţa Universităţii şi Piaţa Gării de Nord. Ambele au în felul lor şi valoare simbolică. În rest, există câteva spaţii urbane, neamenajate sau puţin amenajate, care au un evident potenţial de devenire. Cel mai important dintre acestea este, fără îndoială, Piaţa Revoluţiei. De-a lungul istoriei acest spaţiu a avut diverse geometrii: în timpul Regelui Carol I căpătase o formă urbană coerentă. Prezenţa Palatului Regal făcea ca Piaţa Palatului să aibă, pe lângă valoarea de simbol arhitectural–urbanistic dată de compoziţia urbană şi de valoarea arhitecturală a unor clădiri, şi pe cea de simbol al puterii. Ca urmare a demolărilor şi a bombardamentelor, Piaţa Palatului a ajuns spaţiul inform care este astăzi Piaţa Revoluţiei. De-a lungul timpului – începând cu sfârşitul anilor 1930 până în 1997 -, s-au organizat mai multe concursuri de urbanism, dar, din motive varii, ele n-au fost concretizate. Bucureştiul are nevoie de un centru reperabil ca atare. Arhitecţii străini care ne-au vizitat din 1990 ne-au întrebat: unde este centrul oraşului? Pentru ei acesta nu există. Personal - dar nu sunt singurul -, cred că Piaţa Palatului are vocaţia să devină acest centru al Capitalei. Clădirile care se află în acest spaţiu sunt importante repere arhitecturale: Ateneul, fostul Palat Regal, Fundaţia Carol, Galeriile Kretzulescu, Palazzo Calcani, Hotelul Hilton, Athenée Palace. Cred că organizarea unui concurs internaţional de urbanism cu implicarea statului şi cu garanţia că echipa câştigătoare a concursului va primi comanda lucrării şi, nu în ultimul rând, cu atragerea unor echipe puternice din străinătate poate transforma acest spaţ