Cand iti cade in mana cartea lui Georges Bataille, Istoria erotismului (Ed. Trei, 2005, trad. Bogdan Ghiu), ai un moment de ezitare. La ce ar fi necesara o istorie a sexualitatii? Bataille constata Cand iti cade in mana cartea lui Georges Bataille, Istoria erotismului (Ed. Trei, 2005, trad. Bogdan Ghiu), ai un moment de ezitare. La ce ar fi necesara o istorie a sexualitatii? Bataille constata falimentul omului modern, numit omul servil, pentru ca gandirea lui a fost aservita scopurilor utile si intreaga lui energie se consuma in aceasta directie, ceea ce echivaleaza cu o pierdere a suveranitatii. in acesti termeni, de aservire utila si suveranitate, se face distinctia dintre erotism si sexualitate: daca aceasta din urma serveste la ceva, erotismul este o forma suverana, care nu se subordoneaza altui scop. Totusi, nu poate fi rupt de contextul intelectual pentru ca, in fond, este tot o incercare de oglindire a universului in spirit. Toate "caile oblice" pe care le cunoaste istoria, printre care si servitudinea de azi, se datoreaza, in termeni economici, unei proaste cheltuiri a energiei imense de care dispune orice fiinta, chiar si necultivata. Aceasta energie este suficienta pentru ca, transgresand vizibilul, sa ajungi pe culmi atinse numai de mistici. Numeroasele comentarii la Cantarea Cantarilor, limbajul erotic folosit de traitorii intru Domnul ne obliga sa reinterpretam sensul aplatizat pe care-l dam erosului si sa ne recalculam "bugetul" de energie. Limbajul economic si nonconformismul abordarii pot aduce unele greutati in lectura. Parca nu-ti vine sa iei de bun tot ce citesti acolo. insa ramane de constatat o aparitie care iti zgandare putin constiinta pentru a-ti redefini termenii din vocabularul erotic.