Strategia de prevenire a consumului de droguri printre tineri trebuie imbinata cu un program de insertie sociala a celor dependenti Cu ce fel de realizari se pot lauda autoritatile romane de ziua internationala a luptei impotriva drogurilor? Un sondaj realizat printre liceeni, comandat special pentru a marca un asemenea eveniment, arata dimensiunile de necontrolat la care a ajuns fenomenul. In ultimii cinci ani, numarul celor care consuma droguri s-a dublat. Unul din zece liceeni din Bucuresti spune pe sleau ca se drogheaza. Aceasta ar fi o medie, pentru ca, la liceele cu profil industrial, procentajul urca pina la aproape jumatate din cei chestionati. Ceea ce se spunea in urma cu citiva ani, ca Romania va deveni, treptat, dintr-o tara de tranzit, o piata de desfacere, este deja o realitate. In Romania anului 2001, a devenit la fel de usor sa-ti cumperi un pachet de tigari, o sticla de vin sau sa-ti procuri o doza. Heroina tine locul cafelei de dimineata. Cu ce fel de initiative intimpina autoritatile acest fenomen? Indiferenta, apatia sint starile cel mai des intilnite, iar cind vor sa arate ca fenomenul chiar le ingrijoreaza, autoritatile incep sa dea vina pe ineficienta politiei. Strategiile sau programele de la nivel guvernamental sau ale societatii civile au rezultate timide si par ca nu se pot lupta cu morile de vint. Este greu de crezut ca un stat atit de impotent cind este vorba de responsabilitati ar fi capabil sa stopeze in momentul de fata proliferarea consumului de droguri, mai ales printre minori. Este si mai putin posibil de imaginat ca retelele de traficanti nu se vor articula curind la nivelul factorilor de decizie si nu vor deveni la fel de importante ca si mafia alcoolului, a tigarilor sau a celei legate de proxenetism. S-ar impune de la inceput o observatie. Cazurile care apar pe prima pagina a ziarelor, in general delicte, se datoreaza prohibitiei