Astăzi, Mircea Sandu va fi reales în fruntea federaţiei pe care o va conduce până în 2014, când, potrivit programului său electoral, „vom fi mândri de fotbalul românesc şi de oamenii săi”.
Iar dacă ne vom putea mândri cu performanţele fotbalului şi ale celor de la conducere, calea unui Mircea Sandu în putere spre mandatul 2014-2018 va fi liberă precum şarja ofensivă a unui atacant având în faţă o apărare ce joacă pentru echipa adversă.
E uşor de ghicit ce se va întâmpla în viitor dacă ne uităm în trecut, iar în ultimii 20 de ani nu s-a schimbat nimic în fotbalul românesc. E un adevăr de care sunt convinşi toţi delegaţii care vor vota azi, chiar dacă n-ar fi fost mituiţi cu o cazare la hotel pe banii federaţiei, chipurile, ca să nu întârzie la Adunarea Generală.
Acest argument de toată jena invocat de directorul general Ionuţ Lupescu e la fel de comic precum precedenta mită dintr-o campanie făcută, din motive de sănătate, aproape în absenţa principalului favorit: FRF nu ştia că patronul CFR-ului urma să fie gazdă pentru caravana electorală de şpă gu ire a membrilor afiliaţi, deoarece Paszkany a schimbat numele hotelului pe care l-a preluat!
Ameţiţi de pomana de astă-noapte de la Rin Grand Hotel, votanţii de la congresul fotbalistic nu vor strica mai mult de zece voturi pe Constantin Iacov, cel mai plăpând contracandidat posibil, unul care n-ar fi putut câştiga nici dacă ar fi pornit solo în cursa electorală.
De aceea, alegerile nici măcar nu vor fi măsluite, spre dezamăgirea acelei părţi a presei căreia i-ar fi plăcut să titreze „Federaţia Română de Furat”.
Până la urmă, a fost suficientă programarea în avans a alegerilor pentru a scăpa de principalul adversar, Gică Popescu - poate se socotea altfel în cazul în care s-ar fi votat în luna mai - ca să mai fie nevoie de vreun truc. Adunarea G
