Protectoarele copacilor din India au deschis drumul militanţilor "verzi" încă de acum 40 de ani . În anii "70, câteva zeci de indience provenind din mediul rural au lansat mişcarea Chipko, Protectoarele copacilor din India au deschis drumul militanţilor "verzi" încă de acum 40 de ani .

În anii "70, câteva zeci de indience provenind din mediul rural au lansat mişcarea Chipko, activă şi astăzi, prin care au militat pentru drepturile copacilor. Forma lor tipică de protest este îmbrăţişarea trunchiului copacilor, atunci când muncitorii forestieri vin să-i doboare. Astfel, voluntarii Chipko au salvat sute de hectare de pădure, în cei aproape 40 de ani de activitate.

În India circulă o veche legendă despre o fată pe nume Armita Devi, care a murit încercând să protejeze copacii din satul în care locuia. Povestea se petrece pe timpul când oamenii Maharajahului veneau să taie pădurile pentru a folosi lemnul la construcţia unei noi cetăţi.

Armita împreună cu un grup de apropiaţi au împrejmuit zona copacilor, fata găsindu-şi sfârşitul în încercarea de a ţine piept tăietorilor de lemne. Această legendă a inspirat un grup de femei din India, provenind din mediul rural şi condusă de o anume Gaura Devi, să iniţieze în 1970 un protest similar, în condiţiile în care se intensificase eroziunea munţilor Himalaya din cauza defrişărilor.

Astfel s-a născut mişcarea Chipko, care a lansat mai multe campanii împotriva defrişărilor masive. În hindu, "Chipko" înseamnă "a se ţine strâns unul de altul", ceea ce reflectă tehnica lor de protest, şi anume acela de a înconjura trunchiul copacilor ţinându-se de mâini şi refuzând să se mişte.

Protestele Chipko au alungat investitorii

Primul protest care le-a făcut cunoscute a avut loc în 1973, când un contractor a primit dreptul din partea statului să doboare 3.000 de arbori, zona respectivă fiind deja destu