Fost agent KGB, Vladimir Putin, a cărui candidatură la alegerile prezidenţiale ruse în 2012 a fost anunţată sâmbătă, a impus un sistem politic pe măsură în numele „stabilităţii" şi în detrimentul libertăţilor, relatează AFP.
În august 1999, când a fost numit premier de preşedintele Boris Elţîn, discreditat şi subminat de alcool, Rusia era o ţară slăbită de criza economică din 1998.
Un adept al disciplinei şi ahtiat după puterea publică, acest jurist de formaţie care a lucrat în cadrul „Primului birou al KGB", serviciile sovietice de informaţii externe, a început să reconstruiască statul formând o "putere pe verticală" dependentă de el însuşi.
Boris Elţîn şi anturajul său au fost seduşi de discreţia şi eficienţa acestui bărbat cu fruntea lată şi privirea pătrunzătoare, care şi-a exersat armele la pimăria oraşului Sankt-Petersburg, apoi la administraţia Kremlinului înainte de a fi numit în 1998 la conducerea FSB (serviciul de securitate internă, succesorul KGB).
Vladimir Putin vrea să pună capăt stratificării Rusiei. El a fost deja marcat profund de destrămarea URSS, pe care a trăit-o etapă cu etapă la Dresda (RDG), unde s-a aflat în post pentru KGB din 1985 până în 1990. El va califica ulterior dispariţia URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX".
Imaginea unui dur
Cultivând deja imaginea unui dur, la 1 octombrie 1999, în urma unul val de atentate, el declanşează cel de-al doilea război în Cecenia, un conflict sângeros marcat de execuţiile ruse şi bombardarea orbească a Groznîi.
Acest război va fi fundamentul popularităţii sale în Rusia, dar şi a imaginii sale de lider autoritar în Occident.
Când Boris Elţîn demisionează la sfârşitul lui 1999 şi îi lasă puterea lui Putin, acesta se impusese deja ca noul bărbat puternic al ţării, rol pe care îl păstrează în continuare.
Ales cu uşurinţă în 2000,
