De opt ani face împletituri din materiale textile, după ce şi-a petrecut o viaţă întreagă în laboratoarele de cercetare ştiinţifică

Tatiana Harja a fost înconjurată din totdeauna de fire şi fibre. A absolvit Facultatea de Industrie Uşoară de la Institutul Politehnic din Iaşi în 1975. La scurt timp a început să lucreze ca cercetător la mai multe fabrici din industria textilă din ţară. „După ce am ieşit la pensie mi-am zis că trebuie să-mi găsesc o ocupaţie care să-mi dea satisfacţia că nu irosesc timpul“, povesteşte Tatiana Harja. A realizat primele ţesături în urmă cu opt ani, când s-a decis să transforme fibrele în obiecte decorative. Înainte de a se aşeza la masa de lucru, ieşeanca a studiat mult timp istoria împletiturilor şi modul în care nodurile au ajuns să înfrumuseţeze veşmintele şi locuinţele vechilor civilizaţii.

Mătasea şi bumbacul devin opere de artă

„Meşteşugul acesta îşi are începuturile încă din secolul al VI-lea î.Hr. Unde a existat in şi cânepă a existat şi artă. La început, doar regii erau înconjuraţi de împletituri, după care şi gospodinele au preluat modelele pe care le admirau la curţile regale“, spune artizanul de 58 de ani.

Cele mai multe colecţii realizate de meşterul ieşean sunt realizate din fire de bumbac, cânepă şi mătase, pe care le transformă în decoruri rustice pentru bucătărie, elegante pentru sufragerie şi colecţii vesele pentru sărbătoarea de Crăciun.

„Colecţia pentru sărbătorile de iarnă este formată din brăduţi împletiţi din bumbac de culoare roşie, precum şi din clopoţei şi steluţe“, adaugă Tatiana Harja. Ultimele sale lucrări „Calea rătăcită“ şi „Soarele“ îndeamnă la meditaţie. „Temele mi le aleg la întâmplare. Este de ajuns să te uiţi în jurul tău şi găseşti o mulţime de subiecte pe care să le transformi în lucrări de artă, important este să ştii să priveşti“, este de părere artistul