China a solicitat o reforma a sistemului monetar international in cadrul unei interventii in fata Comitetului pentru dezvoltare al Bancii Mondiale, relateaza presa straina. “Carentele sistemului monetar international sunt la originea acestei crize”, a declarat Li Yong, ministrul adjunct al Finantelor din China.
Problema ridicata de Li e una foarte corecta. America se imprumuta zilnic de circa doua miliarde de dolari.
Din acesti bani, cu o parte isi subventioneaza agricultura, ca sa iau doar un singur exemplu. Exporta ieftin si le pun pe celelalte tari producatoare in situatia de a face fata tot mai greu, competitiei. China de pilda, care`si arunca banii cumparand datoriile Americii, nu are puterea financiara de a`si sustine productia. Daca si`ar reevalua in crestere moneda, exportatorii chinezi ar fi si mai loviti. Mai mult, prin sistemul de subventii folosit de americani, chinezii sunt obligati sa tina cat mai jos preturile, pentru a fi competitivi. In plus, problema aceasta a imprumuturilor Americii care se duc si in subventii, comporta si un aspect politic. Daca si`ar subventiona proprii fermieri, China ar trebui sa renunte la finantarea unor politici publice, infinit mai urgente: educatie, sanatate, etc. Pentru ca bugetul e unul singur si orice alocare suplimentara de bani inseamna sa renunte la alte finantari.
Ideea ca americanii, excesiv imprumutati, si`ar putea devaloriza dolarul pentru a plati mai usor datoriile, ii sperie pe chinezi, care detin importante active denominate in dolari.
Una peste alta, degeaba se injecteaza (era sa scriu “se arunca”) miile de miliarde in piata. Daca sistemul nu mai corespunde realitatilor pietei, se cheama nu doar munca facuta pe degeaba, ci si “impingerea” solutiei sub un alt fel de pres. E nevoie, asa cum se spunea la inceputurile crizei, de un nou Bretton Woods. Daca nu se va face,
