Reţelele de socializare, blocate de patru ani, după ce au contribuit la o mobilizare împotriva realegerii lui Mahmoud Ahmadinejad, au început să funcţioneze din nou în acest an, relatează AFP, citat de Mediafax.
"Voi vota", afirmă Rahele pe pagina sa, "chiar dacă există o şansă dintr-o sută ca votul meu să conteze şi chiar dacă va trebui să aleg între ciumă şi holeră", în timp ce majoritatea celor şase candidaţi aflaţi în cursa prezidenţială sunt conservatori apropiaţi Ghidului suprem Ali Khamenei.
În iunie 2009, spaţiul virtual s-a inflamat, odată cu anunţarea victoriei lui Ahmadinejad. Apelurile de participare la manifestaţii, lansate de către cei doi candidaţi reformatori Mir-Hossein Mousavi şi Mehdi Karoubi, au fost postate, în special, pe Facebook şi Twitter.
Accesul la aceste site-uri de Internet, precum şi la YouTube sau la site-urile de Internet ale presei internaţionale este blocat de atunci. Dar internauţii acced în spaţiul virtual datorită unor componente software care le permit să evite cenzura.
Mişcarea de contestare a fost reprimată cu severitate de putere, iar numeroşi militanţi reformatori au jurat să nu mai participe la niciun proces electoral trucat.
Internauţii şi-au întărit convingerile după ce doar un singur reformator, Mohammad Reza Aref, a fost autorizat să participe. Dar campania reuşită a lui Aref i-a determinat pe mai mulţi utilizatori iranieni ai reţelei de socializare Facebook să insereze sloganul "eu votez" pe profilul lor acoperit de un fundal verde, culoarea mişcării de contestare din 2009.
Ascensiunea moderatului Hassan Rohani şi retragerea din cursă, marţi, a lui Aref, susţinută de către foştii preşedinţi Rafsandjani (moderat) et Khatami (reformator), a accentuat mişcarea.
Rafsandjani a îndemnat miercuri alegătorii să participe la vot, în pofida "îndoielilor", dând asigurări că "sondajele arată
