Moldova este una dintre puţinele ţări din lume care sărbătoreşte naşterea Domnului de două ori, pe stil nou (25 decembrie) şi pe stil vechi (7 ianuarie)
Se tot spune că tradiţiile autentice se uită şi încep să dispară. Cu toate că multe dintre obiceiurile de iarnă au dispărut sau se practică doar în anumite zone ale Moldovei, sunt şi dintre acelea care se păstrează de sute de ani. Tăiatul porcului, colindele, dansul moşnegilor, toate aduc vestea Naşterii Domnului în fiecare casă.
Una din tradiţii spune că mesele moldovenilor sunt încărcate de Crăciun cu zeci de feluri de bucate.
Pe masa de sărbătoare se servesc răcituri, sarmale, pârjoale, cârnaţi de porc şi vin roşu. Potrivit tradiţiei, cete de colindători aduc în fiecare casă vestea Naşterii Domnului. Tradiţia spune că, imediat după încheierea slujbei de la biserică, băieţii trebuie să plece la colindat şi să vestească Naşterea Domnului cântând colindul "Steaua sus răsare".
În sudul Moldovei se mai păstrează această tradiţie. "Ne adunăm câte 10 fete şi băieţi, facem o stea cu tot felul de simboluri şi punem o icoană în mijloc. Apoi mergem la fiecare casă să vestim Naşterea Domnului. Gazda ne mulţumeşte cu dulciuri, colaci, mere şi alte bunătăţi", spune Marta din localitatea Baimaclia, Cantemir. Tânăra mai zice că dacă înainte mergeau şi adulţii cu colindul, acum se duc numai copiii sau cei care fac parte dintr-un ansamblu folcloric. Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, cadoul tradiţional pentru colindători fiind pâinea, pentru flăcăi – colaci mari, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, nuci şi bomboane.
Capra
Începând cu zilele Crăciunului, există obiceiul ca flăcăii să umble cu ţurca, capra şi brezaia. Ca şi în celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice (capră, c
