Mononucleoza infecţioasă este o maladie produsă de virusul Epstein-Barr, un tip de herpesvirus.

Infecţia este foarte răspândită, astfel că circa 90% dintre adulţii de peste 40 de ani prezintă anticorpi împotriva acestui virus, ceea ce înseamnă că există forme inaparente sau uşoare de boală (ca o simplă răceală), pe lângă cele tipice. Cele mai frecvente cazuri apar la adolescenţi şi adulţi tineri, între 10 şi 24 de ani, dar există îmbolnăviri şi la vârste mai mici. Cazurile apar sporadic, dar şi în mici epidemii, în colectivităţi de tineri, cele mai numeroase îmbolnăviri apărând primăvara şi toamna. Boala se transmite cel mai des prin contact direct, prin salivă (de exemplu prin sărut, prin folosirea de veselă, tacâmuri, căni, pahare, periuţe de dinţi de la persoana infectată), dar şi prin picături de mucus eliminate prin tuse, strănut, respiraţie. O altă cale posibilă de transmitere este prin transfuzii de la o persoană infectată. Odată infecţia produsă, virusul rămâne în organism toată viaţa, chiar dacă există o imunitate solidă, care nu mai permite reîmbolnăvirea. În schimb, din timp în timp, virusul se poate elimina prin salivă, generând posibile îmbolnăviri.

SIMPTOME

Perioada de incubaţie este de 4-8 săptămâni, după care boala debutează insidios, cu o stare de oboseală extremă. Uneori bolnavul ajunge să doarmă şi 12 ore pe zi, prezintă o scădere a apetitului, cefalee şi dureri musculare. După câteva zile apare febra înaltă (39, uneori 40 de grade Celsius), mai ales după-amiaza şi seara, care durează circa două săptămâni, uneori fiind însoţită de frisoane. Amigdalele devin roşii şi tumefiate, împiedicând câteodată respiraţia şi hrănirea, acoperindu-se uneori cu secreţii abundente, compacte, ce pot lua aspect de false membrane. Ganglionii din zona gâtului şi axilelor se măresc în volum. Pe piele poate apărea o erupţie, mai ales