Dificultatea realizării reformelor în România provine atât din faptul că ele afectează practic pe toată lumea, cât şi din lipsa unei majorităţi absolute pe care să se bazeze Executivul, ceea ce face, pe de o parte, să crească timpul necesar pentru adoptarea reformelor, iar pe de alta, procesul de legiferare în sine devine "o provocare politică", a declarat economistul şef al Biroului Băncii mondiale de la Bucureşti, Cătălin Păuna.

FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială sprijină guvernul în "identificarea şi aplicarea reformelor necesare", dar nu toţi politicienii înţeleg cât de imperios necesare sunt respectivele măsuri. 'Există unii politicieni care înţeleg acest lucru, ceea ce le demonstrează maturitatea', a declarat Cătălin Păuna.

Adoptarea unei noi reglementări în ceea ce priveşte legea pensiilor are implicaţii pe termen scurt, dar şi mediu. 'Măsurile pe termen scurt sunt foarte importante pentru România pentru a aduce deficitul sub control şi pentru a scădea costul refinanţării acestuia de pe pieţele de capital. Dar necesităţile pe termen mediu şi lung trebuie, de asemenea, să fie luate în consideraţie. Măsurile pentru transformarea sistemului de pensii într-unul sustenabil ar fi trebuit să fi fost luate mai devreme, atât în ceea ce priveşte cheltuielile, cât şi managementul deficitului. Noua reglementare permite stoparea treptată a deficitului şi chiar inversarea tendinţei care s-a manifestat până acum', este de părere economistul şef al Biroului BM la Bucureşti.

Implicaţiile legii adoptate recent se răsfrâng nu numai asupra fondului de pensii şi asupra pensionarilor, 'ci şi asupra celorlalte capitole ale cheltuielilor guvernamentale, deci efectele influenţează toate categoriile sociale', a spus Cătălin Păuna, care a precizat că 'în contextul în care se fac auzite plângeri că nu există destule fonduri pentru educaţie, sănătate şi altele