Cele două mari alianţe politice care au intrat în competiţie pentru voturile alegătorilor, Uniunea Social Liberală şi Alianţa România Dreaptă, vor să seducă electoratul cu taxe mai mici şi creşteri salariale modeste.

Mesajele cele mai puternice ale ce­lor două armate politice se con­centrează pe tema scăderii bi­rurilor. USL le reduce pentru cei cu venituri mici, mizând pe sta­tis­ticile care arată cât de adânc e ba­zinul alegătorilor cu lefuri modeste, iar ARD împrăştie nişte bani egal, la toată suflarea.

În esenţă, pro­gra­mul pe care USL îl numeşte Pentru o Românie puternică oferă pro­misiunea menţinerii plafonului ma­xim de 16% şi adaugă cote di­ferenţiate de 8% şi 12% pentru ve­niturile mici. La acest capitol, oferta ARD promite păstrarea sis­temului cotei unice, dar re­du­ce­rea acesteia la 12%, atât la im­po­zitul pe venit, cât şi la cel aplicat profitului companiilor. Adriean Vi­deanu, arhitectul noii viziuni fis­cale a dreptei, a estimat cos­turile acestei relaxări în jurul a 2,5 mi­liarde de lei, cam 600 de mi­li­oane de euro, şi a ţinut să rea­min­tească faptul că reducerea poverii fiscale ar putea scoate la su­pra­faţă mai multe salarii plătite la ne­gru şi ar putea stimula firmele să afişeze profit, ceea ce ar mări încasările. El a evocat experienţa introducerii cotei unice, când reculul veniturilor statului a fost de scurtă durată şi a fost com­pensat apoi de încasări mai mari.

USL nu a evocat cifre în ajutorul propunerii de relaxare a fis­ca­li­tăţii, mulţumindu-se să co­men­teze într-un registru oarecum populist. Ambele tabere ştiu însă că încasările din impozitul pe venit aduc doar vreo 10% din ve­niturile statului, deci nu re­pre­zintă vreun tabu semnificativ pen­tru buget.

Frâna la TVA

Grosul banilor intraţi în buget din fiscalitate vin din taxa pe va­loarea adăugată (TVA) şi din ac­cize, care împreună cons