Dumitru Fărcaş este unul dintre cei mai titraţi rapsozi români, care pe lângă talent nativ are şi studii muzicale serioase. El a absolvit Liceul de Muzică din Cluj dar şi Academia Gheorghe Dima.
Au fost câteva momente de răscruce în cariera taragotistului Dumitru Fărcaş. Îşi datorează cariera talentului, muncii, familiei, dar şi unor dascăli. Dacă ar fi s-o ia de la început, nu ar ezita să păşească pe acelaşi drum.
A fost descoperit de Mihai Guttman, fostul director al Liceului de Muzică din Cluj. Acesta bătătorea toate cărările din satele ardelene, în căutarea de elevi. Mai întâi l-au pus la flaut, apoi la contrabas. S-a rugat de profesorul de oboi să-l ia la el.
După absolvirea Liceului de Muzică, în anul 1960 a încercat să se angajeze la Ansamblul folcloric Maramureşul din Baia Mare. Acolo l-au dorit, dar în postura de taragotist. Postul de oboist era ocupat. A trebuit să se recalifice rapid: „M-am pus la punct într-o săptămâna cu noul instrument”. Aici a avut ocazia să concureze cu marii artişti ai vremii, Zamfir, Drăgoi, Iordache. A obţinut premiul I într-o confruntare importantă la nivel internaţional.
I-a cunoscut pe toţi preşedinţii ţării
La îndemnul profesorului din liceu, a continuat studiul oboiului la Conservator. „Studiile superioare m-au ajutat în carieră”, spun el. În paralel s-a ocupat de taraful de la Casa de Cultură a Studenţilor. În scurtă vreme avea să devină prima trupă studenţească de folclor din Transilvania.
Cu ea a cutreierat lumea în lung şi-n lat. Din Australia până în Canada, din Argentina până în Corea de Nord.
Despre studenţia din anii 60 spune că, atunci exista un respect pentru profesori şi familie. „Nu intra nimeni după profesori la ore. Familiile se întemeiau între colegi, după ce s-au cunoscut în întreaga facultate. La Mărţişorul am numărat mai mult de 350 de familii înjghebate de parte
