O vom mai duce circa 20 de ani cu petrolul ca principala resursa energetica, chiar daca preturile vor continua sa creasca, dar cercetarile si investitiile care se fac in resurse alternative configureaza deja era post-petrol. Problema petrolului, al carui pret a depasit bariera psihologica de 100 dolari barilul, iar previziunile sint inca si mai sumbre, a impartit din nou specialistii in doua tabere: pesimistii si optimistii. Primii sustin ca din anii '60 ai secolului trecut zacamintele descoperite au scazut continuu, in vreme ce consumul a crescut spectaculos, ajungind astazi la 30 de miliarde barili pe an. De asemena, ca tehnologiile noi ne pot ajuta sa extragem mai mult petrol brut, dar ca pina la urma productia va intra in declin, cum s-a intimplat in Mexic, pe uriasul cimp de extractie de la Cantarell. Numai in Statele Unite, in urmatorii 25 de ani, consumul si importul de petrol va creste zilnic cu 7 milioane de barili, potrivit estimarilor Energy Information Administration. La fel stau lucrurile si cu China, care deja a egalat consumul american. In acest timp, productia tarilor exportatoare de petrol va scadea, deci mare marte din necesitati nu-si va gasi acoperire, iar preturile o vor lua razna. S-a sperat mult din partea Canadei, care are la Alberta nisipuri petroliere cu un ridicat continut energetic, rezerve estimate la 174,5 miliarde de barili, cam cu o suta de miliarde mai putin decit are Arabia Saudita. Astfel de zacaminte inca neexploatate se gasesc si in S.U.A., la Wyoming si Colorado, dar in ambele cazuri exploatarile ar fi extrem de costisitoare si de nocive pentru mediu, petrolul lichid reprezentind doar 5-10% din respectivele zacaminte. De fapt, Canada extrage deja circa un milion de barili pe zi titei brut din nisipurile sale petrolifere de la Athabasca, dar asta inseamna doar 1,25% din productia mondiala de petrol, iar cresterea prevazuta e la ni