Intrarea companiilor debitoare în insolvenţă, recesiunea, prăbuşirea cererii de credite sunt marile probleme de care s-au plâns bancherii pe parcursul crizei, însă apar semnale că nu numai acestea sunt de vină pentru faptul că sistemul bancar din România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neperformante din regiune (aproape 20%).

Băncile locale sunt vulnerabile la fraude. Fraude comise nu numai de clienţi, ci şi de oameni din interiorul instituţiilor de credit. Şi este vorba - cel puţin până acum - despre instituţii de credit cu acţionari străini, care se presupune că au importat sisteme antifraudă performante şi care au scheme de personal importante dedicate gestionării unor astfel de riscuri.

Banca Naţională reafirmă că nu este rolul său să verifice cum sunt acordate creditele în sucursalele băncilor comerciale. Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din banca centrală, spune încă că a făcut sesizări către procurori atunci când a sesizat probleme şi la fel au făcut şi băncile din proprie iniţiativă.

BRD-SocGen, a doua mare bancă după active, este implicată în ambele cazuri. În primul, din noiembrie, au fost afectate de fraude BCR şi, într-o mai mică măsură, banca de stat CEC Bank. De asemenea, în frauda scoasă la iveală la sfârşitul săptămânii trecute a mai apărut numele Volksbank şi cel al unei bănci mici - ATE Bank, ceea ce sugerează că sistemele antifraudă din instituţiile de credit au un grad semnificativ de vulnerabilitate indiferent de talia băncii implicate şi de experienţa acţionarilor.

BCR - în primul caz şi BRD - în contextul actualei anchete, au precizat că au concediat angajaţi implicaţi în activităţi de fraudă, însă au evitat să dea nume şi să transforme cazurile respective în "exemple" pentru breaslă în ansamblu.

Pe de altă parte, procurorii se bazează ca în multe alte cazuri pe intercep