Criza financiara a adus multe comportamente eficiente si bune, cum ar fi : cresterea nivelului de responsabilitate la locul de munca, eficientizarea proceselor pentru obtinerea rezultatelor, gestionarea minutioasa a resurselor disponibile, grija fata de un loc de munca,etc… dar si comportamente si atitudini generatoare de esec, falimente si insolvente autogenerate.

Unul dintre aceste comportamente sinucigase este acela prin care proprietarii sau managerii generali isi spun; “trebuie sa mai asteptam ca lucrurile sa se mai aseze putin, dupa care vedem noi ce vom face” sau, “din mai 2013 lucrurile or sa mearga mai bine si piata o sa isi dea drumul….”

De fapt, nu fac altceva decat sa isi genereze prescriptii concrete cu privire la moartea inevitabila sau falimentul companiilor pentru care au trudit de mai bine de 15-20 de ani.

Probabil ca va intrebati de unde poate sa vina o astfel de atitudine?! Simplu: din lipsa de competente si expertize aprofundate in “business management”.

Cu alte cuvinte, asteapta ca altii sa faca ceva; acestia sa aiba succes si dupa aceea sa cloneze succesul celorlalti, lucru perfect valabil pana in 2008. Au trecut cinci ani de atunci si inca mai sunt proprietari de companii sau directori generali care asteapta ca sa se intample ceva cu adevarat marcant sau pozitiv ….

Un exemplu concret in acest sens este o companie, leader in domeniul bunurilor de larg consum pana in 2010, careia am incercat in diverse intalniri sa ii semnalam pericolele pe care le poate avea daca nu actioneaza imediat, cu toate fortele si metodele de consultanta posibile in vederea reorganizarii afacerii.

Ce s-a intamplat cu aceasta companie?! In acest moment este complet decapitalizata; proprietarul este grav bolnav, angajatii sunt disperati ca isi pierd locurile de munca, clientii neplatiti la termen, copiii si familiile angajatilor cu vise