La patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, oficialii de la Bucureşti au încă dileme cu privire la cel mai eficient mod de a accesa fondurile europene.
Exemplul Bulgariei, care a unificat recent toate instituţiile de management din domeniul finanţării din fonduri UE, reanimă discuţia şi în România, unde Guvernul promite că va reforma domeniul. "Foarte curând", spune Andreea Paul-Vass, consilier al premierului Emil Boc. Variantele luate în calcul de primul ministru sunt restructurarea instituţiilor care sunt responsabile de derularea proiectelor cu bani europeni, comasarea acestora într-o singură entitate sau externalizarea către mediul privat a acestui tip de servicii, precizează consilierul primului ministru. Fiecare dintre aceste viziuni are suporteri, dar şi contestatari.
Viziunea bugetarilor versus cea a investitorilor străini
Ideea unei instituţii de management unice cu atribuţii în accesarea finanţării UE are sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), precum şi al Consiliului Concurenţei. "Sunt multe instituţii şi multe sunt ineficiente", afirmă Cristina Trăilă, preşedintele ANRMAP. Ea subliniază că, în prezent, există 75 de instituţii româneşti care au atribuţii în domeniul fondurilor europene şi că domeniul este reglementat de 67 de acte normative. Mai mult, încă sunt funcţionale cinci instituţii pentru fonduri PHARE şi ISPA, deşi aceste fonduri "s-au cam terminat", mai spune Trăilă. "Avem prea multe autorităţi care în practică fac acelaşi lucru. Câtă vreme nu vom crea un sistem flexibil, cred că şi în 2011 vom avea un nivel scăzut al absorbţiei", a afirmat Bogdan Lehel Lorand, preşedintele CNSC. La polul opus, pe masa Guvernului stă şi propunerea Consiliului Investitorilor Străini(FIC). Aceştia sugerează o
