Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia,din partea nordică a regiunii Bucovina și Ținutului Herța.

Comisarul pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. Unul din argumentele invocate de acesta în ultimatum ar fi fost că Basarabia era populată în principal de ucrainieni: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană”, se scria în document. Asta deși teritoriul dintre Prut și Nistru a fost întotdeauna populat de o majoritate românească, scrie Unimedia.md.

Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane venite de la Moscova și de la Berlin, administrația și armata română s-au retras pentru a evita războiul.

În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de două zile, România era amenințată cu războiul. Dintr-o populație de aproape 4 milioane de locuitori din teritoriile ocupate de URSS, peste 200 de mii s-au refugiat atunci în România. Potrivit istoricilor, ulterior sovieticii au omorât 230 de mii de moldoveni şi au deportat alte 73 de mii.

In urma cu doi ani, la Chisinau s-a propus decretarea doliului national pe 28 iunie.

In Parlamentul de la Chisinau, cel care a ratificat cu o zi inainte, in prima lectura, tratatul de frontiera cu Romania, comunistii au incins spiritele, consierand ziua drept un prilej de sarbatoar