Cine va fi primul-ministru al Romaniei dupa aceste alegeri? Aceasta este dilema reala a tuturor celor interesati de politica in Romania. Este intrebarea in functie de care se pot planifica bugete, se vor construi afaceri, se pot distruge destine. Este miza cea mai importanta a acestui an, fie ca se recunoaste sau nu acest lucru. Dar, in ciuda importantei, decizia privind numirea primului-ministru nu depinde direct de alegeri. De ce? Fiindca presedintele Romaniei este Traian Basescu, un personaj care a obisnuit cu interpretari la limita (in orice sens) ale legilor si care traieste din provocarea de crize si de complicatii politice. Iar care poate fi cea mai mare complicatie daca nu cumva ignorarea sau chiar sfidarea rezultatului alegerilor si numirea unui premier in functie doar de propriile preferinte?

Toate analizele privind consecintele acestor alegeri ajung iremediabil la o singura consecinta: aceea ca absolut totul depinde de ce vrea sa faca Traian Basescu. Chiar daca PSD ar castiga detasat la vot, respectivul partid nu va fi deloc sigur ca Mircea Geoana va fi numit premier. Am auzit, in aceste zile, chiar varianta greu de digerat, dar corecta constitutional, conform careia nici macar castigatorul absolut al alegerilor nu poate impune numele celui care va fi propus de seful statului. Traian Basescu a spus raspicat, pentru toti cei care au vrut sa il auda, ca el si doar el va decide cine anume va fi capul guvernului, indiferent de scor si de configuratie parlamentara. S-a suparat si pe televiziunile care incearca sa analizeze rezultatele si scenariile postalegeri, pe ideea ca se induce falsul argument ca alegerile sunt cele care configureaza viitorul guvern. Dupa ce, acum patru ani, Traian Basescu a facut un prim pas in a ignora partidul cu cele mai multe voturi, acum a dus argumentul si mai departe: nu doar ca nu conteaza cine castiga alegerile, dar nu