Ma intorc la o disputa mai veche, si anume la aceea legata de subiectul fierbinte al asasinarii lui Eminescu... Fost-a asasinat poetul au ba? Se implineste jumatatea de an de la articolele mele in chestia asa-zisului complot politic caruia i-ar fi cazut victima Eminescu. Discutia si contextul ei au fost intelese gresit. Eu am scris despre ideatia promotorilor sus-numitei "teorii" (N. Georgescu, Th. Codreanu, Al. Dobrescu etc.) si despre vaporozitatea argumentelor. Mi s-a raspuns, in schimb, in articole extrem de furioase, ca nu l-am privit in albul ochilor pe unul dintre "teoreticieni", cind s-a infiintat la Iasi, la Casa de cultura a municipiului, spre a ferici pe amatori cu o conferinta. Ca si cum nu ar fi mult mai elocvent ce sustine omul, negru pe alb, in cartile lui. Si are multe. Remarc intr-o paranteza ca la noi polemica devine de regula pamflet turbat. Tu vii cu argumente si dovezi (faci trimiteri la autoritati, la G. Calinescu si E. Lovinescu, la Perpessicius si Petru Cretia), adversarul te coboara in mocirla. Tu scrii rece, fiindca ai vrea sa lamuresti o chestiune precisa (a fost au ba asasinat Eminescu?). "Specialistul" in Eminescu sare ca ars, intra in agitatiune locomotorie si tremura violent din incheieturi. Nu mai e in stare sa lege propozitiile si sa deosebeasca argumentul de invectiva. Scoate, pur si simplu, un raget... Din pacate, acesta e nivelul polemicii romanesti. In tema "complotului" si a "asasinatului" s-a compus deja o bibliografie masiva si de prost gust. Autorii se stiu. Industria e manoasa. Numai cine nu a vrut nu si-a dat cu presupusul in chestiunea bolii lui Eminescu si a sfirsitului sau. Numai cine nu a vrut nu l-a luat de sus pe G. Calinescu. Amicul N. Georgescu, de-o pilda, o face cu o voioasa seninatate. Dar in lipsa documentelor medicale certe, discutia ramine la simple si febricitate ipoteze. Totul suna spectaculos si nimic nu are