Obiceiurile de sfârşit de an au în componenţa lor şi superstiţii care încă persistă şi în casele albaiulienilor. În 31 decembrie nu se coase iar în prima zi a anului nu se aruncă gunoiul din casă. Albaiuliencele spun că vor purta de Revelion îmbrăcăminte roşie.

Trecerea dintre ani este marcată prin diverse obiceiuri în judeţul Alba. De Revelion sunt legate şi unele superstiţii, o parte dintre ele, mai ales cele despre casă şi treburile gospodăreşti se întâlnesc mai ales în zona rurală. Cele legate de îmbrăcăminte şi bani sunt mai mult superstiţii urbane.

Sorcova, pluguşorul şi ţurca

În satele din judeţul Alba în prima zi a anului se fac urări. Copiii mai mici merg cu „Pluguşorul“ şi „Sorcova“. Tinerii joacă „Ţurca“, o scenetă, în care apar mai multe personaje importante din viaţa satului, cum este popa şi ţiganul. Sceneta reprezintă înmormântarea anului care se încheie. „În dinineaţa Anului Nou, tinerii pornesc prin sat cu ţurca până la o fântână unde fetele pun mai multe găleţi de apă pe care în tinpul jocului ţurca, le răstoarnă. După ce este vărsată apa un sătean simulează o armă cu care împuşcă ţurca care cade la pământ. După acest moment masca cere îl reprezintă pe preot face pomana ţurci într-o admosferă de jale. Ritualul înseamnă terminarea anului vechi“, a explicat Adriana Ţuţuian, etnograf la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Aceste ritual de an nou se face cu multă gălăgie. Superstiţioşii consideră că acesta este un mod de a alunga spiritele rele. Gospodinele respectă şi ele nişte reguli legate de noul an. „În primul rând nu trebuie să ai fir de praf în casă şi nu trebuie să pui pe masă carne de găină. Dacă mânânci găină scormoneşti tot anul degeaba după noroc“, a explicat Ana Rusu de la Valea Dosului.

Şi orăşenii sunt superstiţioşi

În oraşe o parte dintre superstiţiile legate de casă se păst