Iată câteva subiecte interesante din nr. 958 al hebdomadarului LE GENERALISTE: O altfel de privire asupra patogenezei depresiei. • Agomelatina (analog al melatoninei, care acţionează pe aceiaşi receptori) e sistematic evocată în expunerile ştiinţifice care abordează evoluţiile recente în tratamentul depresiei. Trebuie precizat că agomelatina este şi antagonist al unui subtip de receptor al serotoninei (5-HT2C) şi că experimentele pe animale au arătat că efectul antidepresiv al moleculei este în parte legat de acest antagonism. (...)

Se ştie că depresia este asociată cu o stare de veghe exagerată, constatându-se diverse anomalii la pacienţi – somn de tip REM perturbat, afectare a somnului cu unde delta, ceea ce ar putea explica de ce depresivii au probleme de adormire şi de durată a somnului. În plus, e posibil ca aceste tulbur� Publicitate �ri să fie cauza lipsei de concentrare şi de dinamism şi a somnolenţei diurne. Anumiţi pacienţi atipici au hipersomnie nocturnă şi o reactivitate crescută diurnă la mediul ambiant. Se poate considera că depresivii nu reuşesc să regleze stările de veghe şi somn la un nivel corect, crescând sau diminuând contrastul dintre ele. Această perturbare a reglării poate fi un pivot central al depresiei, o axă ce permite explicarea tuturor celorlalte simptome. Corelarea epidemiologică tabagism–depresie: depresia e mai frecventă la fumători şi tabagismul e mai frecvent la depresivi. O analiză matematică recentă a datelor epidemiologice arată o corelaţie reciprocă. Nicotina, agonist al receptorilor nicotinici la acetilcolină, e cea mai susceptibilă să provoace obişnuinţă. Un studiu a arătat că hiperactivitatea colinergică poate declanşa o depresie. La un subgrup de pacienţi, starea depresivă s-a ameliorat prin administrarea de fizostigmină, un inhibitor al colinesterazei. S-a concluzionat astfel că receptorii colinergici