„Rocker” aduce în prim-plan o problemă cutremurătoare, un tată care-și droghează fiul din dragoste
Cinematografia românească aduce pe marile ecrane, în această perioadă, trei premiere importante, mult mediatizatul „Poziţia copilului”, al lui Călin Netzer, „Rocker” al lui Marian Crişan şi urmează, la sfârşit de martie, „Domestic”, în regia lui Adrian Sitaru.
Cunoscut şi pentru „Megatron”, scurtmetrajul care a a obţinut un Palme d’Or, regizorul Marian Crişan revine acum cu un al doilea lungmetraj, după „Morgen”, în care alege o temă destul de riscantă: droguri şi toxicomani.
Proiectat la Festivalul Internaţional de Film de la Trieste şi la cel de la Göteborg, filmul lui Marian Crişan rezistă în primul rând câteva scene filmate excelent, de un naturalism greu de suportat pentru spectator. Şi poate cea mai puternică este cea în care băiatul îşi cere doza de heroină, numărând secundele, iar tatăl lui stă jos, nu spune nimic şi toată drama e surprinsă în tăcerea lui în acele câteva secunde dinainte să scoată seringa şi să i-o înfigă în degetul cel mare de la picior.
Vise spulberate
Cu o distribuţie din care fac parte Dan Chiorean, Alin State şi Ofelia Popii, „Rocker” construieşte o lume bine cunoscută. O familie de oameni mediocri, cu vise de artişti frânte, care trăiesc în mizeria lumii postcomuniste, cu apartamente vechi şi demodate, cu scări de bloc de filme horror, cu tot acel mic univers sordid, întunecat, murdar, gri, dublat în film şi de coşmarul drogurilor. Şi în plus, muzica rock de amatori care repetă prin subsoluri şi se filmează cu telefonul. Este o lume în care „arta” e aproape automat sinonimă cu „paradisul drogurilor”.