Premierul Ponta şi-a asumat nominalizări directe pentru funcţiile de procuror general al României şi ale adjuncţilor săi, de şef DIICOT şi adjunct şi de şef DNA. RL a studiat proiectele de management depuse de candidaţi, documente esenţiale, care oferă indicii despre direcţia pe care aceştia o vor urma odată instalaţi în funcţii. Premierul n-a ţinut cont de Comisia Europeană, care a recomandat selec-ţie trans-parentă, criteriul de bază fiind rezultatele obţinute de procurori.
Opţiunea premierului a fost negociată cu preşedintele ţării, Traian Băsescu, şi lăudată de ambasadele SUA şi Marea Britanie la Bucureşti.
Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Mark Gray, a declarat pentru Hotnews.ro că „procedura pe care Comisia Europeană a recomandat-o nu a fost urmată. Cred că asta trebuie spus clar. Trebuie să ne concentrăm pe paşii următori, există o expresie în engleză – nu trebuie să plângem după laptele vărsat. Cred că asta e important şi nu are rost să ne mai uităm înapoi“. Însă un lucru este clar: numele agreate de Ponta şi Băsescu rămân în cărţi, iar miercuri au depus proiectele de management care vor fi studiate de CSM.
Ce proiecte au făcut nominalizaţii
Cel mai bun proiect, modern, aplicat este cel al Laurei Codruţa Kovesi, nominalizată de premierul Ponta, prin asumare, pentru funcţia de şef al DNA. De aceea ne vom axa mai mult pe acest proiect, care poate fi model pentru alţi procurori.
Laura Codruţa Kovesi şi-a structurat clar proiectul pe obiective, pe priorităţi, pe ameninţări care pot perturba activitatea DNA, precum şi pe modalităţile de rezolvare ale vulnerabilităţilor.
Obiectivele Codruţei Kovesi sunt: asigurarea continuităţii şi stabilităţii DNA, aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă, îndeplinirea condiţionalităţilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), menţinerea fermităţii (evaluată