Consiliul de Administratie al BNR a decis miercuri reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 10,25% la 10% in timp ce rezervele minime obligatorii (RMO) au ramas la acelasi nivel, respectiv 40% la valuta si 18% la lei. Inainte de anuntarea acestei decizii, majoritatea specialistilor se asteptau la o relaxare a politicii monetare insa, din punctul meu de vedere, doar reducerea dobanzii nu inseamna mare lucru, aceasta miscare a d-lui Isarescu fiind cel mult una de imagine prin care a vrut sa dea pietei semnalul ca BNR este gata sa ajute economia, scrie Khris, pe blogul lui.
De ce reducerea dobanzii cu 0,25% nu inseamna mare lucru? Incepand cu luna octombrie a anului trecut, BNR a devenit creditor net fata de sistemul bancar ceea ce inseamna ca, in acest moment, bancile imprumuta de la BNR mai multi bani decat depoziteaza iar in aceste conditii o reducere a dobanzii nu va rezolva criza de lichiditate din sistem.
Pentru a debloca creditarea, bancile au nevoie de lei si ii pot obtine in doua moduri: de la BNR, prin facilitatea de credit Lombard, pentru care platesc o dobanda de 14,25% pe an, si de la populatie. Foamea de bani a impins bancile sa ofere dobanzi foarte bune la depozite, dobanda medie in luna decembrie situandu-se la aproximativ 12%, peste cea de politica monetara de 10,25%, insa reversul medaliei il reprezinta dobanzile extrem de mari la credite.
Situatia de creditor net in care se afla BNR ar fi trebuit sa duca in primul rand la scaderea RMO pentru a injecta lichiditate in sistem, iar in momentul in care dobanzile efective ar fi ajuns la nivelul celei de politica monetara atunci si dobanda cheie ar fi putut fi ajustata, insa prin faptul ca a procedat invers, dl Isarescu ne demonstreaza ca din punctul dansului de vedere, criza de lichiditate nu este atat de grava pe cat lasa bancile sa se inteleaga.
Dar c
