Criza financiară mondială nu va ocoli România şi există riscul încetinirii economice şi a creşterii şomajului, consideră Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. “Chibzuinţa” ar trebui să fie prioritatea ţării noastre în acest moment, iar aceasta se traduce prin reducerea cheltuielilor, buget multianual şi un deficit de cel mult 1,5% din PIB, cu cheltuieli direcţionate către infrastructură, educaţie şi sănătate.

Jurnalul Naţional: Băncile centrale au intervenit în forţă pentru calmarea pieţelor financiare, mai multe planuri de salvare au fost adoptate şi o serie de bănci au fost naţionalizate. Care vor fi implicaţiile crizei mondiale în economia reală?

Mihai Tănăsescu: Participăm, probabil, la cea mai mare restructurare a sistemului bancar de la înfiinţarea instituţiilor de la Bretton Woods în 1944 şi până în prezent. În următorii ani, criza actuală va schimba în întregime modul de funcţionare a sistemului financiar internaţional. Va trebui întărit rolul instituţiilor financiare internaţionale, regulile şi regulamentele şi, mai important, va trebui consolidată încrederea în sistem. Vom asista la o nouă configuraţie a sistemului financiar mondial, printr-un proces accelerat de fuziuni şi cumpărări la nivelul băncilor comerciale şi al băncilor de investiţii.

Intervenţia tuturor băncilor centrale pentru susţinerea sistemelor financiare reprezintă o măsură a gravităţii şi amplorii crizei. Astăzi, intervenţia statului este una pragmatică, mai degrabă, decât una ideologică. Această intervenţie este menită să prevină crizele financiare şi să preîntâmpine efectele unei crize economice de proporţii. Nu este prima dată în istoria recentă când se întâmplă aşa ceva. Francois Mitterand a naţionalizat băncile în 1981 pentru o mai bună guvernanţă a lor, finlandezii şi suedezii au naţionalizat băncile la începutul anilor 1990, pentru ca apoi să le pr