De la finele anilor 1990 si disparitia marilor carteluri columbiene, traficantii mexicani de droguri ocupa primul loc pe continent. Cocaina este produsa in Anzi, dar mexicanii controleaza 40% din rutele spre piata din SUA, spun rapoartele americane, care constata si faptul ca mexicanii sunt din ce in ce mai implicati in productia si traficul de metamfetamine. Iar atunci cand stii ca beneficiile repatriate variaza intre 8 miliarde si 25 miliarde de dolari pe an, escaladarea violentei teritoriale nu mai pare uimitoare. De altfel, nici nu dateaza de curand, numai ca nu atinsese niciodata astfel de proportii. Specialistii explica aceasta spirala a narcoviolentei prin importanta pe care a capatat-o controlul teritorial dupa ce Mexicul a devenit, pentru drog, o zona de trecere dublata de o piata. Unii considera ca vointa aproape obsesiva a autoritatilor de a opri baronii drogurilor a declansat lupta sangeroasa pentru putere in sanul organizatiilor de traficanti. In prezent, principala rivalitate opune cartelul din Sinaloa (condus de Joaquin "El Chapo" Guzman) si cartelul din Golf (al carui fost sef, Osiel Cardenas, a fost extradat in SUA in ianuarie). Dar in fond este vorba de un razboi dus pe cea mai mare parte a teritoriului mexican, fiind dus de organizatiile locale care se infrunta pe teren. Luis Astorga, un specialist in narcotrafic, estimeaza ca actualul haos este legat de prabusirea sistemului partidului unic, care a dominat viata politica mexicana 71 de ani fara intrerupere. Acest sistem furniza un cadru coruptiei, dar era atat de puternic incat fixa limite violentei.

Presedintele Felipe Calderon a lansat o ofensiva militara contra narcotraficantilor la doar zece zile dupa ce a venit la putere, in speranta restabilirii ordinii. Au trecut de atunci sase luni si opiniile sunt impartite, unii apreciind ca situatia ar putea deveni chiar mai grava. Circa 25.00