Şeful statului de peste Prut vorbeşte despre marea şansă pe care o au acum basarabenii de a se reintegra în spaţiul european şi despre consecinţele unei eventuale reveniri la putere a lui Vladimir Voronin.
Echilibrat şi deschis dialogului, Mihai Ghimpu, cel care asigură interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova, se află în faţa principalei provocări a carierei sale politice - blocarea accesului la putere a comuniştilor lui Vladimir Voronin.
Citiţi şi:
Voronin vrea să dea România în judecată
Comuniştii moldoveni s-au plâns UE că Traian Băsescu susţine direct AIE în campania electorală
Dan Dungaciu: „Moldova riscă să cadă de pe hartă”
Rusia va ceda „onorabil“ Transnistria
Misiunea nu este una imposibilă, cu toate că invalidarea referendumului constituţional din septembrie - a cărui aprobare le-ar fi permis basarabenilor să-şi aleagă prin vot direct preşedintele - a dat o nesperată gură de oxigen PCRM. La aceasta se adaugă şi lipsa de inspiraţie politică a celorlalţi lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană (aflată la putere), Vlad Filat şi Marian Lupu, care nu au fost de acord să semneze un pact de neagresiune reciprocă în timpul campaniei electorale.
Chiar şi aşa, partidele prooccidentale de la Chişinău au oportunitatea de a-i scoate definitiv din joc pe comunişti. În rândurile de mai jos veţi putea afla cum se prezintă situaţia economică, socială şi politică în teritoriul dintre Prut şi Nistru cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare.
CARTE DE VIZITĂ
-Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951 în comuna Coloniţa (Chişinău).
-Este de profesie avocat.
-A fondat mişcarea democratică Frontul Popular (1989).
-Este preşedinte al Partidului Liberal din Republica Moldova (din 1998).
-Deţine funcţia de preşedinte al Parlamentului de la Chişinău şi de şef
