Criza actuală, generată de ţările din zona euro şi amplificată de Statele Unite, a devenit una mondială după evenimentele de săptămână trecută, iar politicienii se văd nevoiţi să rescrie modul în care funcţionează cele mai mari economii ale lumii: creşterea economică va trebui să fie una sănătoasă şi nu alimentată de datorii.
Guvernele europene şi cel american vor fi nevoite să taie drastic din cheltuielile care depăşesc an de an veniturile din taxe şi impozite.
Reducerile de cheltuieli se vor resimţi şi în buzunarele oamenilor de rând pentru că o parte însemnată din banii încasaţi de executivul de la Washington, dar mai ales de cele de la Roma, Paris, Berlin sau Atena merg către sistemele sociale generoase. Schimbarea va fi însă dureroasă şi greu de acceptat de către europeni pentru că ei sunt obişnuiţi de zeci de ani cu beneficiile pe care le primesc de la guverne.
Politicienii înteţesc criza
Privind în urmă la evenimentele din ultimul an şi jumătate, de la primele semne ale crizei din Grecia şi până la acordul de ultim moment din SUA cu privire la ridicarea pragului de îndatorare, crizele cu origini economice au fost amplificate de lipsa de incisivitate a politicienilor, de lipsa unor decizii politice hotărâtoare luate la momentul potrivit.
În cazul crizei din Grecia, divergenţele dintre politicienii europeni au făcut ca ţara să fie salvată în ultima clipă. Şi în 2010 şi în 2011. Şi după acelaşi scenariu: măsuri incomplete sau neconvingătoare iniţial pentru ca la presiunea investitorilor politicienii să ridice miza.
În SUA rivalitatea dintre democraţi şi republicani a făcut cea mai mare economie a lumii să îşi piardă ratingul maxim AAA pentru că politicienii din cele două tabere au avut încăpăţânarea de a ţine cu dinţii de propriile măsuri şi de a nu le accepta pe cele din tabăra adv
