Pentru a plăti mai puţin la utilităţi, ţiganii fac economie la curent, iar curăţenia este întreţinută de soţiile lor.
Criza financiară nu este resimţită de comunitatea de rromi din localitatea ieşeană Grajduri la fel ca în restul ţării.
Dacă în judeţe precum Timiş şi Teleorman palatele ţigăneşti au ajuns să fie scoase la vânzare sau pot fi închiriate, lucrururile au rămas aproape neschimbate în satul Grajduri.
Cei care şi-au făcut palate în cartierul ţiganilor nici nu concep să le scoată la vânzare. „Nimeni de la noi nu este afectat într-atât de criză încât să fie nevoit să îşi vândă casa. În plus, chiar dacă cineva ar face aşa ceva, tot nu ar avea cine să i-o cumpere pentru că nimeni nu ar veni să stea între ţigani”, a explicat Ferdinand Stănescu, care este bulibaşă în Grajduri de peste 30 de ani.
1.500 de lei, întreţinerea lunară pe timp de vară
Casa în care locuişte bulibaşa a fost ridicată în ultimii trei ani, are trei nivele şi 25 de camere, valoarea palatului fiind estimată la peste un milion de euro. „Criza financiară nu ne ocoleşte nici pe noi. Dacă ar trebui să ne vindem casele, ar trebui s-o facem la aproape jumătate din valoarea reală”, a adăugat Ferdinand Stănescu.Până la începerea sezonului rece, costul utilităţilor unui astfel de imobil poate ajunge şi la 1.500 de lei pe lună.
Pentru a reduce din cheltuieli, ţiganii din Grajduri au început să facă economii. „Dacă înainte mai plăteam 50 de lei unei femei din sat să ne facă curat în casă, această treabă au început să o facă şi femeile noastre. De asemenea, nu mai lăsăm atât de multe becuri aprinse”, a încheiat Ferdinand Stănescu.
