Site-ul Presseurop este la un pas de închidere. Pagina de internet traduce în zece limbi, inclusiv în română, informații relevante din presa europeană. Comisia Europeană, care susținea financiar proiectul, a anunțat că nu mai prelungește contractul. Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, a încercat să facă lumină în acest caz controversat.
Care e explicația oficialilor de la Bruxelles? De vină ar fi articole critice la adresa Presseurop, apărute în unele ziare, și plângeri venite din partea unor asociații de ziariști. Pe de altă parte, redactorii Presseurop fac demersuri pentru a păstra site-ul deschis. Ei sunt sprijniți de mai multe publicații din Europa, care consideră că prin închiderea site-ului se pierde un reper important în informațiile despre Uniunea Europeană. Și asta cu numai câteva luni înainte de alegerile europarlamentare.
Cât de corect este ca instituțiile Uniunii să finanțeze presa europeană? Problema s-a pus de mai multe ori întrucât la Bruxelles mai ales, dar și in alte capitale, au înflorit diverse publicații sau organisme audiovizuale finanțate de Bruxelles - Euronews, EURANET, Presseurop, Euractiv, iar lista poate continua.
Unii comentatori și observatori au criticat finanțarea presei din bani europeni, vorbind despre ”propagandă”. În vizorul criticii s-au aflat astfel Euranet, o rețea pan-europeană de radio, care beneficiază acum de 6 milioane de euro pe an și care include 14 radiouri publice din mai multe state membre și o agenție de presă la Bruxelles.
De asemenea, postului de televiziune Euronews i s-a reproșat monopolul pe toate contractele privind comunicarea audiovizuală a Comisiei Europene.
Există și Euractiv, un site lansat în anii 2000 și devenit repede o referință în multe state membre, care este si el multilingv și se bucură de păreri împărțite la Bruxelles. Cazul Presseurop, unul apart