Alianţa vrea să stingă definitiv fitilul "butoiului cu pulbere" al Europei. Cât de eficient va fi demersul, rămâne de văzut Cu o săptămână înainte de summitul de la Bucureşti,

Alianţa vrea să stingă definitiv fitilul "butoiului cu pulbere" al Europei. Cât de eficient va fi demersul, rămâne de văzut

Cu o săptămână înainte de summitul de la Bucureşti, oficialii NATO vorbesc din ce în ce mai des despre angajamentul Alianţei în regiunea Balcanilor. Interesul s-ar putea concretiza prin lansarea invitaţiilor de aderare către trei ţări din zonă: Croaţia, Albania, Macedonia. Demersul NATO vine pe fondul divergenţelor crescânde dintre Occident şi Rusia, dar şi al desprinderii Kosovo de Serbia.

După valul masiv de extindere din martie 2004, când şapte state, printre care şi România, au fost primite în NATO, Alianţa Nord-Atlantică a lăsat să se înţeleagă că nu se va grăbi să lanseze noi invitaţii de aderare. Albania, Croaţia şi Macedonia au fost desemnate drept potenţiale candidate la aderare, dar oficialii de la Bruxelles au căzut de acord că trebuie să treacă o perioadă de timp pentru integrarea de facto a celor şapte ţări înainte de a deschide din nou uşile Alianţei.

Cu toate acestea, SUA au adus problema extinderii NATO pe agendă mai repede decât s-a aşteptat majoritatea statelor europene. După ani de pregătire şi verificarea angajamentelor, Albania, Croaţia şi Macedonia, aşa-numitul "trio adriatic", numără zilele până la summitul de la Bucureşti pentru a-şi vedea visul cu ochii. SUA doresc acceptarea tuturor celor trei, dar o serie de ţări europene susţin primirea unui singur stat, iar Croaţia este considerată favorită.

Problema se află la greci şi macedoneni, care au o dispută referitoare la denumirea Macedoniei. Grecia ameninţă că îşi va folosi dreptul de veto pentru a bloca eforturile Macedoniei de a deveni membră a Alianţei. Între cele