Copila de zăpadă este primul roman al scriitoarei Eowyn Ivey, care s-a născut și a crescut în ținutul de poveste al Alaskăi, continuînd să ducă acolo o existență „naturală“ (vînează, adună fructe prin păduri), departe de convenționalitatea modernității tehnologizate, alături de soț și de cele două fetițe. Foarte multe elemente concrete din această viață a scriitoarei sînt transfigurate în universul ficțional al acestui roman ce nu va avea, probabil, șansa de a intra în galeria capodoperelor, dar care, fără a coborî treptele comercialului, își va număra foarte mulți cititori, căci ascunde o frumusețe plină de tristețe care pătrunde pe nesimțite în cele mai vulnerabile unghere ale ființei, aducînd cu fiecare pagină magia unor peisaje de poveste, dar mai ales fascinația basmului şi a dorinţelor care prind viaţă ca prin minune.
Copila de zăpadă poartă cu ea rîvna cel mai adesea închisă în sine a fiecăruia de a fi parte a unei povești, de a trăi departe de scepticismul lumii fantasticul din basmele copilăriei, de a avea posibilitatea unei evaziuni într-o lume de basm, de a-și deschide viața întîmplărilor fantasmatice, fanteziilor pline de mister, forței visării. În decorul fantastic al ținuturilor sălbatice care pun stăpînire pe om, singurătatea, suferințele și frumusețea speranțelor omenești sînt proiectate parcă mult mai intens, cu atît mai mult cu cît limbajul este de o simplitate care îi adîncește subtilitatea.
Romanul este scris în stilul realismului magic, mizînd pe acea pendulare incertă între mirajul logicii iraționale a basmului și realismul crud care întreţine suspansul. Irealitatea este una cu substrat livresc, căci alunecările din logica realului au la bază aventurile dintr-un basm rusesc, care pare a prinde viață în pădurile acoperite de zăpadă în sălbăticia rece din Alaska anilor 1920. Romanul începe cu surprinderea nevoii de lini