Magistraţii români sunt profund nemulţumiţi de actualul proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Şi asta deoarece actul normativ nu respectă normele comunitare, nici jurisprudenţa CEDO, nici a Curţii Constituţionale, nu recunoaşte riscurile profesionale, ignoră regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor, încalcă principiile neretroactivităţii legii civile şi ale nediscriminării. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a marcat punctual aberaţiile proiectului de lege, una dintre acestea fiind cea referitoare la pensia anticipată. Conform proiectului, magistraţii nu mai pot beneficia de această pensie, "deoarece ar trebui să plătească asigurări sociale pentru o perioadă de cel puţin 43 de ani, ceea ce ar presupune că la împlinirea vârstei de 60 de ani ar trebui să desfăşoare activităţi remunerate încă de la vârsta de 17 ani", precizează CSM.
Recalcularea pensiilor prevăzute în proiect încalcă principiul neretroactivităţii legii civile şi Decizia 375/2005 a CEDO care prevede că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare.
PENSIA DE SERVICIU
CSM cere menţinerea pensiei de serviciu, invocând Decizia CEDO în cauza Buchen contra Republicii Cehia, prin care CEDO a arătat că limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum este pensia specială, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare rezonabilă pentru asemenea îngrădire, constitutie o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar şi o discriminare. Totodată, proiectul încalcă Directiva europeană 86/378/CE, aplicabilă magistraţilor o dată cu modificarea prin Directiva 96/97/CE.
În concordanţă cu normele europene, statul are obligaţia de a garanta judecătorului care a împlinit
