O serie de picturi rupestre din Australia isi mentin culorile luminoase si dupa 40.000 de ani datorita unor bacterii si ciuperci care formeaza practic un “pigment viu” de microorganisme ce a inlocuit pigmentii din vopsea, noteaza BBC, citand o cercetare facuta de o echipa a universitatii Queensland. Stratul initial de vopsea aplicat acum zeci de mii de ani de aborigeni continea, se pare, spori de ciuperci si nutrienti, creand un cadru propice pentru dezvoltarea unor ciuperci si bacterii care au pastrat culorile initiale ale vechilor opere de arta, chiar si dupa ce vopseaua a disparut de mult timp.
Cercetarea picturilor Bradshaw, numite astfel dupa biologul care le-a descoperit, a inclus 16 amplasamente din provincia australiana Kimberley si a pornit de la un lucru ce merita elucidat: cum se face ca picturi atat de vechi si-au pastrat culorile vii? Cercetatorii au scos la iveala fenomenul “pigmentilor vii”, care se manifesta prin faptul ca vopseaua originala a fost inlocuita de bacterii si ciuperci care s-au tot regenerat de-a lungul timpului si au si mentinut culorile existente la inceput, chiar daca vopseaua initala s-a sters, spune profesorul Jack Pettigrew, responsabil cu acest studiu.
“Pigmentii vii reprezinta practic o metafora ce se refera la faptul ca pigmentii originali din vopsea au fost inlocuiti cu microorganisme pigmentate”, explica profesorul, citat de BBC.
Se pare ca generatiile de fungi au dainuit canibalizandu-si predecesorii, iar acest lucru indica faptul ca vopseaua initiala a avut in continut spori de ciuperci, astfel ca ciupercile aflate acum pe stanci sunt descendenti directi. E foarte posibil ca vopseaua initiala sa fi continut si nutrienti care au favorizat o relatie mutuala intre ciupercile negre si bacteriile rosii care apar adesea alaturate in aceste picturi. Ciupercile furnizeaza apa bacteriilor care in schimb le
