Întâlnirea grupului de lucru pentru elaborarea legii unice de salarizare a adus ieri schimbarea la modificare. Grila unică de salarizare s-a-ntors ca la Ploieşti, în prezenţa reprezentanţilor CSM la Ministerul Muncii. Coeficienţii viitoarelor salarii s-au schimbat, însă nici de data asta nu s-a ajuns la o concluzie finală.
Pe principiul "toţi bugetarii sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii ", grila unică de salarizare nu este foarte unică. Cei mai păguboşi bugetari pentru buzunarul nostru au fost lăsaţi pe lângă lege, salariile lor rămânând la bunul plac al conducerii instituţiilor sau societăţilor la care sunt angajaţi. Mai exact, din grilă şi în varianta iniţială, şi în cea stabilită ieri - lipsesc bugetarii regiilor autonome, ai marilor societăţi comerciale, unde statul este acţionar majoritar, ai BNR şi ai altor instituţii care obţin venituri independente de stat.
URMAŞII LU' CONU' FARFURIDI
"Nu este nici un ban, nu creşte nici un salariu, este numai o poză a ceea ce se-ntâmplă în sistem, adică o hărmălaie generală. O să ne-ncăierăm probabil săptămâna viitoare, pentru că acum s-a mai amânat. Până acum a fost o tatonare. Nici Ministerul n-a ştiut foarte clar care, cum, unde trebuie să ajungă. La ora actuală, fiecare şi-a definit poziţia şi-ncepe să şi-o apere, apoi fiecare intră în contradicţie cu celelalte categorii. Eu cerd că această lege va avea aplicabilitate undeva prin 2021", a definit Vasile Marica, preşedintele Alianţei "Sed Lex", nivelul la care au ajuns discuţiile pe marginea legii unice de salarizare, după întâlnirea de ieri a grupului de lucru.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a explicat că toate ministerele au adus propunerile privind coeficienţii de ierarhizare, ieri stabilindu-se mediile acestora: 3,8 pentru treapa a III-a, 6,5 pentru treapa a II-a şi 8,85 pentru pri
