Una dintre cele mai grave probleme ale atletismului european: nivelul de competenţă al antrenorilor. Vicepreşedintele FRA, Gabi Szabo, a fost prezentă la Paris pentru a dezbate şi a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă atletismul în întreaga Europă. l Atletismul a pierdut teren în faţa celorlalte sporturi olimpice mult mai noi. A devenit demodat, plictisitor, iar o motivaţie pentru a atrage cât mai mulţi practicanţi este din ce în ce mai greu de găsit.
Cluburile, federaţiile din întreaga lume fac eforturi extraordinare pentru a-l readuce din nou în prim-plan. Pentru a găsi soluţii acestor probleme, 14 reprezentanţi din 14 ţări europene s-au adunat la Paris la începutul acestei luni.
Vicepreşedintele Federaţiei Române de Atletism (FRA), fosta campioană Gabriela Szabo, a reprezentat România în calitate de membru al Comisiei de Reflecţie a Asociaţiei Europene de Atletism şi a Consiliului de Femei din Cadrul Federaţiei Internaţionale de specialitate.
Probleme generale europene
„Timp de două zile, în capitala Franţei s-au dezbătut nenumărate probleme de atletism şi am ajuns la concluzia că cel puţin noi, adică ţările din estul Europei, ne confruntăm cu aceleaşi neajunsuri. Diferă doar strategiile de abordare”, spune Gabi Szabo.
Cea mai importantă problemă ridicată este nivelul de pregătire şi competenţă al antrenorilor. „În primul rând, mulţi dintre antrenori nu vorbesc o limbă străină, ceea ce face destul de dificil să meargă la specializări în străinătate.
O altă chestiune la fel de gravă cu care se confruntă nu doar tehnicienii atletismului românesc, ci şi cei europeni, este încăpăţânarea de a accepta noutatea”, adaugă vicepreşedintele FRA, care crede că uşurinţa cu care acum devii profesor-antrenor, existând multe facultăţi de educaţie fizică şi sport, nu este benefică pe
