Cu 40 de ani experienţă în horticultură, a înfiinţat Complexul pentru Valorificarea Seminţelor de Legume şi a contribuit la extinderea reţelei de troleibuz.
Ce îi place:
Natura şi munca în agricultură. Adoră să îngrijească florile, legumele, pomii fructiferi şi viţa de vie. Apreciază corectitudinea, punctualitatea şi cinstea. Are o grădină cu numeroase soiuri de plante şi pomi fructiferi, fiind expert în tratarea maladiilor care le afectează.
Ce nu-i place:
Stadiul de degradare al societăţii. „Toţi politicienii spun că la noi în ţară nu se munceşte, dar nici nu fac nimic pentru a crea locuri de muncă“, spune Mihail Creţan. Urăşte persoanele invidioase pe cei care au prosperat şi au reuşit în viaţă, prin muncă.
Care a fost cea mai mare satisfacţie pe plan profesional?
Faptul că am reuşit să înfiinţez un Complex de Seminţe în judeţul Gorj. Din păcate acesta s-a desfiinţat aşa cum şi alte unităţi au luat drumul pierii. Consider că la baza distrugerii întreprinderilor au stat interesele externe sau interne ale unora.
Ce vă nemulţumeşte cel mai tare?
Faptul că după 1990, România s-a înfundat în datorii, dar şi că pensionarii au de suferit în urma măsurilor de austeritate impuse de Guvern. Pe timpul serviciului, oamenii şi-au achitat impozitele şi contribuţiile la asigurările sociale şi au fost folosiţi de stat.
Fiind adolescent i-a plăcut munca în natură. Deşi îşi ajuta părinţii la muncile agricole, acorda o atenţie deosebită studiilor. Era ambiţios şi silitor. A urmat cursurile în cadrul Şcolii Tehnice Horticole din Bârseşti şi, în paralel, Liceul Tudor Vladimirescu, la seral. Primul său loc de muncă a fost de tehnician la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă din Bârseşti, după care o perioadă a fost şeful Serviciului Horticol din cadrul Întreprinderii Legume Fructe din Târgu-Jiu.
La 20 d
