Exista un ritual, perpetuat de traditia populara, care are loc in ultima zi de joi din postul Pastelui, denumit Joimarita. Joimarita sau Joimarica este un personaj intalnit doar in mitologia romaneasca, nume ce deriva din Joi-Mari (Joia Mare), informeaza Agerpres. Sursa imagine: bzi.ro
Joimarita a fost la origini o zeitate a mortii, care supraveghea focurile din Joia Mare, aprinse pentru cinstirea stramosilor, dar treptat a devenit un personaj justitiar, ce lupta impotriva lenei. Ea este patroana torsului si a tesutului, care supravegheaza harnicia oamenilor. Locuieste in munti si apare sub aspectul unor roti de fum, foc si sub forma unei femei voinice si slute. Nu trebuie confundata cu Sfanta Joi.
Personajul este intruchipat, simbolic, in comunitatile rurale din Transilvania, de o femeie urata si puternica sau chiar de un barbat, care se deghizeaza intr-o vrajitoare hidoasa si rea ''cu gura cat grapa si dintii cat lopata'', purtand cu ea o serie de instrumente (o galeata cu jaratic, un cleste, un ciocan, un cutit, un vatrai, un sac cu cenusa etc.) menite sa pedepseasca femeile lenese care nu si-au terminat torsul si tesutul pana in Joia Mare. Ea arde degetele lenese, parleste parul si unghiile si da foc fuioarelor de lana gasite netoarse.
Femeile lenese, cand stiu ca le va cerceta Joimarita, daca panza nu-i tesuta, pun la fereastra o bucata de panza din anul trecut, iar caltilor si festilei le dau foc, ca sa nu aiba de ce sa se lege Joimarita cand le va controla munca. Dar Joimarita miroase bine si stie ce au facut ele, asa ca incepe a canta prin curte: 'Pute-a calti,/ Pute-a festila,/ Pute-a lene de copila,/ Pute-a panza netesuta/ Si-a nevasta nebatuta'.
Joimarita este temuta si de barbatii lenesi care nu si-au maturat curtea, n-au reparat gardul, n-au ingrijit animalele.
Pentru a scapa de pedeapsa, cei in culpa, femei sau barb
