Nu toate efectele embargoului rusesc asupra vinurilor moldoveneşti sunt proaste. Printre altele, producătorii moldoveni vor trebui să-şi orienteze exporturile către Europa şi alte ţări, ceea ce ar da siguranţă producătorilor dar i-ar şi forţa să-şi îmbunătăţească produsele. Deja fenomenul se întâmplă.

După 2006, Republica Moldova şi-a diversificat piaţa de desfacere a vinului, astfel în anul trecut doar 30% din cantitatea totală destinată exportului a fost pe piaţa rusă. Probleme mai mari sunt în ceea ce priveşte exportul de struguri, unde Rusiei îi revin circa 75%.

O lecţie învăţată

"Embargoul pus de Rusia este o lovitură dură aplicată producătorilor de vin în sezonul de colectare a strugurilor şi va avea o influenţă negativ asupra sectorului viticol. Piaţa rusească este una specifică şi are preferinţe speciale la vin, sunt solicitate cele semidulci, cu un conţinut înalt de zahăr şi alcool, vinuri care nu sunt solicitate pe alte pieţe", susţine preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor Strugurilor din Moldova, Gheorghe Gaberi.

Acesta mai spune că în anul 2005, 64% din piaţa de vinuri din Rusia era asigurată de producţia vinicolă din Moldova, după embargou nu s-a mai revenit la acest nivel. După embargo, piaţa exporturilor s-a diversificat şi vinul moldovenesc a început să fie exportat în China, Japonia şi alte state.

Moldova nu este dependentă total de piaţa rusă

Vinificatorul din Ştefan Vodă, Alexandru Luchianov, spune că nu şi-a orientat exporturile spre piaţa rusă fiindcă sunt dese ori conflicte. Embargoul instituit de Rusia nu îl afectează fiindcă toată producţia sa de vin este exportată în China. De asemenea, producţia Combinatului de vinuri Mileştii Mici nu va avea pagube, Rusia nu se mai numără printre ţările în care exportau. Vinul produs de combinat ajunge pe pieţele din Japonia, China, Finlanda şi Germania. @