In premiera de la initierea distinctiei Capitala Culturala Europeana, in 1985, un oras este ales sa poarte aceasta onoare a doua oara. Luxemburgul a reusit insa sa convinga inca o data angajand un program largit, care a prins mai multe comunitati din Marea Regiune, dar si Sibiul. ORIGINI. Marele Ducat al Luxemburgului, locul de obarsie a sasilor transilvaneni, stie sa fie o casa buna si pentru afaceristi, si pentru artisti
In premiera de la initierea distinctiei Capitala Culturala Europeana, in 1985, un oras este ales sa poarte aceasta onoare a doua oara. Luxemburgul a reusit insa sa convinga inca o data angajand un program largit, care a prins mai multe comunitati din Marea Regiune, dar si Sibiul.
Luxemburg, secolul al XVIII-lea, asa cum il povestesc trimisii diverselor curti ale vremii: cea mai saraca provincie a Tarilor de Jos; mai bine de jumatate din suprafata ii este acoperita de paduri, iar drumurile sunt interminabil de intortocheate si desfundate. Luxemburg, astazi, asa cum il stim, in era informatiei: impozitele mici atrag concernele mari; venitul pe cap de locuitor nu prea are concurenta la nivel global; in micul Mare Ducat isi au sediul mari corporatii financiare si multe dintre agentiile Uniunii Europene.
DIE SACHSEN. Luxemburg avea oricum ceva din statutul de capitala a Europei. Face parte din grupul entitatilor statale care au pus bazele Uniunii, cu decenii bune in urma, sub acel ciudat format de piata de liber schimb in materie de carbune si otel. Dar asta e istorie; la fel cum istorie e deja si anul 1995, cand orasul-ducat a avut pentru prima oara onoarea de a purta titlul de capitala culturala a Europei.
O duzina de ani mai tarziu, o duzina de membri noi in Uniunea Europeana. Printre acestia, Romania. Plecati cu secole in urma din apropierea Luxemburgului, la Sibiu s-au asezat cu secole in urma sasii. "Die Sachsen". Iata