Titus Corlatean, secretar general al PSD, a declarat recent ca vina pentru eventualele probleme ale Justitiei romane o poarta, in mare parte, Comisia Europeana. Pe parcursul indelungatei perioade de tranzitie, PSD a avut permanent grija sa nu dea frau liber furiei nutrite fata de oficialii europeni care criticasera, de-a lungul timpului, standardul extrem de redus al politicii care pusese stapanire pe Romania. Pana si in iunie 1990, cand Bruxelles-ul a decis, in urma mineriadei, suspendarea fondurilor PHARE, postcomunistii s-au abtinut, in mare, de la contraatacuri verbale. Iar in aprilie 1999, cand Ion Iliescu si Adrian Nastase s-au pozitionat de partea lui Slobodan Milosevici si impotriva eforturilor euroatlantice de impiedicare a macelului extins asupra Bosniei si Kosovo, cei doi au ramas retinuti in criticile aduse demersurilor UE si NATO. Motivele lor erau lesne de inteles: PSD era nerabdator sa-si vada lucrativa retea de putere instalata atat in NATO, cat si in UE. In special aderarea la Uniune echivala cu plasarea Romaniei in interiorul celui mai de succes bloc economic al lumii, care aspira, in plus, la o comuniune inclusiv politica. In acest cadru amplu, sansele de a sabota consecvent experimentul democratic prin metode bine stapanite precum traficul de influenta, santajul etc. l-ar fi facut chiar si pe Ceausescu sa paleasca de invidie, ele fiind infinit mai eficiente decat infiltrarea NATO cu securisti.

Acum ca Romania a luat loc la masa comunitara, Titus Corlatean nu mai are nici o retinere in a se adresa oficialilor de la Bruxelles responsabili cu monitorizarea coruptiei si a abuzurilor de putere din tara de parca ar fi simple ajutoare in bucatarie. Junele socialist a identificat, brusc, o sleahta "de dreapta" aflata la conducerea UE, care impune, sustine el, aplicarea unor masuri nefiresti in sistemul judiciar. In opinia sa, aceste masuri