Comparatia cu Brasovul poate fi o lectie de luciditate. Stralucind in anii din urma mai puternic decit acesta, Iasul este astazi un oras care abia isi mai trage sufletul. Am vazut de curind Brasovul. Un oras intemeiat de nemti. Interesant pentru romanul de astazi este ca multe dintre rigorile acestei intemeieri au urmari fericite in chipul orasului contemporan. Dar nu acesta este subiectul. Brasovul are, in zilele noastre, dinamica, infatisarea unui oras occidental. Zonele centrale bine intretinute, periferiile in dezvoltare evidenta, mari zone comerciale alcatuite din mai multe supermarketuri, foarte bine organizate urbanistic, bulevarde fara gropi, imobile noi, de calitate, presarate peste tot. Dar nici acesta nu este subiectul. In fond, exista o traditie a orasului puternic, care vine din trecut si se va mentine in viitor. In curind, Brasovul se va conecta, printr-o autostrada, cu Budapesta si Viena. Prin urmare, drumul spre aceste capitale europene se va scurta semnificativ. Brasoveanul va putea ajunge in fostul centru al imperiului habsburgic in cursul unei parti dintr-o zi. La fel, vienezul va putea ajunge, in acelasi timp, in Poiana, la Sura Dacilor. Aceste relatii sint premise favorabile unei dezvoltari rapide, ce va transforma fostul centru mestesugaresc si negustoresc medieval intr-o metropola puternica, europeana, situata in miezul Romaniei, la poalele Carpatilor. Abia acum putem trece la subiect. Iasul, fosta capitala cu influenta in zona, a ramas astazi un centru de atractie pentru saracii acestei parti de tara. Amestec pitoresc de spatiu urban si rural, cu toate marile industrii scufundate in faliment, el a ramas, in mare parte, un pol al serviciilor pentru o populatie numeroasa, dar cu salarii mici. In acelasi timp, la nivelul legaturilor cu Occidentul, a ramas in stadiul finalizat de primul rege al Romaniei. In consecinta, Iasul a devenit, din neferic