De câte ori vi s-a întâmplat să plecaţi de la casa de marcat cu o bomboană în locul restului de câţiva bani pe care vânzătorul ar fi trebuit să vi-l returneze la cumpărăturile plătite? Adeseori vânzătorii nu au suficient "mărunt" în casele de marcat pentru a acorda restul la plata cumpărăturilor de mică valoare, cu toată că datele oficiale arată creşteri anuale de două cifre ale numărului monedelor aflate în circulaţie.
Monedele raportate de BNR ca fiind în circulaţie sunt însă de multe ori blocate chiar de consumatori, fie din comoditate, fie pentru a evita reacţia negativă a comercianţilor în momentul în care plătesc cu mai multe monede.
"Cred că am cel puţin o jumătate de kilogram de monede acasă, iar câteodată mai iau din ele pentru un bilet de autobuz sau pentru o cafea de la metrou, dar de cele mai multe ori mă limitez la maximum zece monede pentru că nu pot pleca din casă cu "kilogramele" de bani după mine. În plus şi la ghişeul de la metrou dacă îi plăteşti casierei o cartelă de două călătorii doar cu monede de zece bani se uită cam urât la tine", spune Alina, 31 ani.
Pe de altă parte, nici companiile nu solicită de la bănci cupiuri de valoare mică, deşi BNR a eliberat anul trecut la cererea instituţiilor de credit 320 de milioane de monede.
"Nu există o penurie de monede emise de BNR, ci o comoditate a agenţilor economici, care nu solicită şi nu doresc să ridice aceste cupiuri", spun reprezentanţii BCR, cea mai mare bancă locală după active.
Banca Naţională pune în circulaţie monede doar la solicitarea băncilor comerciale, care la rândul lor primesc cereri de la clienţi. Astfel, dacă interesul comercianţilor pentru monedă este scăzut, atitudinea lor se repercutează asupra posibilităţii de acordare a restului.
Slaba circulaţie a monedelor este indicată şi de un dezechilibru semnificativ între plăţile în monede efectuate de B