Dr. Armin Schwarzbach Director executiv Borreliose Centrum Augsburg (Germania) – Care sunt metodele consacrate de diagnostic serologic în boala Lyme? – Se utilizează teste serologice pentru anticorpi IgM, IgG. În boala Lyme, avem probleme cu tehnica ELISA, are o sensibilitate redusă, ceea ce înseamnă că mulţi pacienţi sunt excluşi de la diagnosticul corect şi tratamentul adecvat, ca urmare a rezultatelor fals negative. Trebuie, deci, să îmbunătăţim testele; Imunnoblot e ceva mai sensibil decât ELISA. – Este nevoie de noi metode de diagnostic? – Sunt probleme la pacienţii cu imunodeficienţe, ei nu mai produc anticorpi; când infecţia este cronică, cu cât e mai veche, cu atât mai mică este producţia de anticorpi, de aceea testele sunt valabile în boala acută, nu în cea cronică. Pe de altă parte, un tratament precoce cu antibiotice în stadiul iniţial al bolii Lyme poate suprima dezvoltarea de anticorpi specifici anti-Borrelia IgG şi/sau IgM, cu consecinţa unei producţii izolate de anticorpi în boala Lyme cronică. Prin urmare, rezultatele negative privind anticorpii din boala Lyme cronică nu pot exclude o infecţie cronică cu Borrelia burgdorferi. Cu Elispot lymphocyte transformation test avem posibilitatea de a obţine o sensibilitate mai mare, peste 90%, dar nu de 100%. – Acest test e mai sensibil, aşadar… – Mai multe teste împreună pot fi mai sensibile. Unul poate fi negativ, altul pozitiv, este ca un mozaic. Dacă ştim că borelioza este numită „boala-cameleon“ din punctul de vedere al diagnosticului şi al problemelor de tratament, ne dăm seama că nu avem un test doveditor 100%. – Se fac cercetări în acest sens? – Da, eu sunt implicat în proiectul Hilysens(Highly sensitive and specific low-cost lab-on-a-chip system for Lyme disease diagnosis) – finanţat de Comisia Europeană, prin FP7, cu 1,4 milioane de euro –, care a început în noiembrie 2