Valoarea firmelor din noua generaţie, precum Twitter şi Facebook, creşte de la o zi la alta, la fel ca în perioada de la sfârşitul anilor `90, care avea să se încheie cu pierderi de 5.000 miliarde USD din valoarea acţiunilor
Creşterea necontenită a sumelor la care sunt evaluate companii IT ca Twitter şi Facebook, alături de implicarea în acţionariatul lor a unor giganţi ai speculaţiilor financiare precum Goldman Sachs (GS) atrag riscul unei noi bule speculative, al cărei deznodământ să fie o altă criză financiară globală.
Ipoteza a fost comentată în ziarul britanic The Independent, iar singura stavilă în calea unei situaţii comparabile cu aşa-numita "Criză Dot-com" (de la "dot" = punct şi terminaţia "com" pentru siteuri comerciale), de la sfârşitul anilor `90, este faptul că firme ca Twitter şi Facebook nu sunt listate pe bursele mondiale. Aceasta nu se întâmplă, deocamdată, însă infuzia de capital primită, recent, de Facebook din partea GS (450 milioane USD) şi a unei firme din Rusia, Digital Sky Technologies, anunţă pregătirea intrării pe burse. Până acum, fondatorul Mark Zuckerberg a refuzat acest lucru, dar înţelegerea cu GS a presupus ca boardul Facebook să "ia în considerare" listarea în 2012. Compania - a cărei naştere, în 2004, face obiectul filmului "Reţeaua socială", cu şanse la premiile Oscar - are o valoare estimată la 50 miliarde USD în ianuarie 2011. Suma oferită de GS a fost necesară pentru investiţii de dezvoltare, inclusiv pentru a racola, cu salarii mai mari, angajaţi talentaţi de la Google. Dincolo de explicaţia oficială, mass media americane au văzut o "manevră" a GS.
Fiind o firmă cu acţionariat privat (un "SRL", respectiv "Inc", potrivt terminologiei americane), Facebook nu este obligată să facă publice date financiare. Potrivit legislaţiei SUA, de-abia dacă ar fi listată pe bursă şi ar depăşi 499 de acţionari, ar trebui să